Tie

Acum cateva zile am avut impresia ca te zaresc iar. Suspendata intr-o poza, ma priveai cu aceeasi ochi cu care ma privesti de ani de zile. Ma sfidai, ba chiar ma iritai. Eu, acelasi - tu, parca mai stapana pe tine. La inceput, acum cativa ani, era usor. Nici unul din noi nu a facut prea mult. Dupa scurt timp, schimbam lichide intre noi fara se ne miram in ce cotloane ne framantam goliciunea si ramaneam acolo pana se punea praful pe organele noastre genitale. Beam cafea in pod. Dar pe atunci ma iubeai. Intr-o dimineata ti-ai facut bagajul si ai parasit trupul acela pe care il stiam prea bine. O vreme am schimbat lichide cu umbra ta. Poate stii deja. O vreme te-am mai vazut topaind din trup in trup - ba erai supla, cu ten de tiganca frumoasa, ba erai roscata si iti dezveleai prea generoasa goliciunea pe plaja. Alteori erai timida. Uneori nu te recunosteam din prima clipa. Mi te dezvaluiai ca Iisus discipolilor - intai copil, apoi intelept. Asa si tu: intai plecai ochii, apoi iti cracaneai picioarele. Mai rar te vedeam trecand in graba pe langa mine pe strada, lasandu-ma sa tremur de emotie. Ma treceau fiori reci. Ca atunci cand tremur tare in pat noaptea si nu stiu de ce tremur. Mai stii? Apoi vomit. Inainte imi mangaiai fruntea dupa ce boram. Acum nici nu mai imi spal dintii pana dimineata. Gura imi miroase a voma. Stiu ca nu o mirosi. De ce as mai spala-o? Ultima data aveai un trup lung, inalt, cu pielea neteda, si miroseai a prajitura. M-ai alintat mult prea repede si eu nu am avut timp sa banuiesc ceva. De data asta gasisem calmul tau - nici macar dupa autobuz nu fugeai. De data asta erai parca mai frumoasa decat ai fost vreodata. M-am infruptat din profunzimea ta. M-ai primit intre labiile tale calde, in intunericul pe care il presimteam. Mocnea in tine aprinsa dorinta. Mi-ai zis ca ma iubesti. Apoi dupa ce ne-am desprins din stransoare ai plans. Cred ca ai facut-o pentru ca am plans eu. Sau ca sa compensezi pentru celelalte chipuri care nu au plans. Ai plecat lasand in urma un trup nesimtit, care imi tulbura visele. Nu stiu cum mai sunt sanii tai acum ca ai plecat. De data asta insa ai lasat ceva in urma…Altfel nu imi explic de ce e greu. Au trecut zilele. Am crezut ca te vad iar. Te sprijineai de un bufet incarcand sa imi explici ca acum ai parul mai carliontat. Acum nu mai erai atat de inalta. M-am inselat. Te-ai strecurat repede prin pori si ai plecat. Nu te-am vazut plecand. Dar stiu ca pleci. Pleci mereu. sari din trup in trup si eu te fugaresc. Tu parca stii ca sunt pe urmele tale. Sunt pregatit. Stiu ca vei aparea cand ma voi astepta mai putin. Dar uite si tu, tocmai asta e…astept prea mult.